luni, 6 septembrie 2010
Tot eu
Nu stiu daca s-a schimbat ceva sau poate s-a schimbat viziunea pe care o am asupra evenimentelor, dar parca in lipsa asta de sens a peisajului cotidian mici detalii colorate incep sa se iveasca. Nu e fericire, ci mai degraba o stare de bine sau de asteptare emotionata a frumosului. Sau a uratului cu suflet. Uratul cu suflet te poate face sa privesti cu ochii spiritului fiecare seara de septembrie si atunci apusurile devin din nou luminate-dulce de ne-soare. Ahhh, vreau sa fiu o lingurita de miere intr-un borcan verzui-transparent cu apa din fantana si cu bucati inegale de lamaie nedecojita! Sa fie clar.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
totul e posibil! esti ce vrei, unde vrei, cand vrei!
RăspundețiȘtergerepoti fi un zambet, un gand frumos, o minune!
eu cred in tine!
iti multumesc mult pentru incredere:))
RăspundețiȘtergere