Alba e viata? Nu imi dau seama ce e, dar nu e o culoare. Totusi, ce bine ar fi sa invetez in fiecare zi un sens si atunci fericirea nu ar mai fi descrisa in ipoteze, deci demonstratiile nu si-ar mai avea locul in existenta oamenilor. Ne fac sa credem ca totul are o logica, dar ce e logica doar intuim, eu nu vreau sa mi se explice nimic, nici pe intuitie nu ma mai pot baza, caci ma inseala ca o nerusinata cand am mai mare incredere in ea. Da, nu ma mai cunosc si vreau o carte despre mintea asta incurcata dinauntrul fiintei mele, nu se mai editeaza imi spui anticarii si eu nu vreau sa-i cred. Ar fi minunat sa pot avea incredere in mine, dar imi sunt atat de nesincera sau pur si simplu schimbatoare, incat urmatoarea secunda imi este mai straina decat moartea.
Flori si parfum raspandesc zilele bune, le vreau mai mult decat pe tine, am sa fac o cerere la trecutul apropiat si am sa-i spun "Bis!Bis!Bis!Bis!".
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu